joi, 1 octombrie 2009

Cavernele de la Tyulenovo



Din nou am fost in Bulgaria, cu gandul sa ajung direct la faleza prabusita de la Tyulenovo. Este locul unde doar am apucat sa "miros" un pic ce e pe sub apa, ultima oara cand am fost cu Doru, intr-o lunga serie de peripetii. Acum am avut ocazia sa-l explorez pe de-a-ntregul.
Relieful subacvatic este format din bucati masive de faleza care s-au prabusit in mare, formand canioane si grote si labirinturi acoperite. Zona se poate explora pe mai multe paliere -12m, 7m, 5m.

Tura Fagaras






Una am planuit si alta am facut. Dar una peste alta, a iesit foarte bine.
Am plecat duminica spre Avrig, la ora 3pm, am ajuns la cabana Barcaciu noaptea la 9pm, si luni dimineata am pornit pe traseul Lacul Avrig, Vf. Scara, refugiul Scara, Vf. Serbota, custura Saratii, vf. Negoiu, strunga Doamnei, Lacul Caltun, strunga Ciobanului, cabana Negoiu, cabana Barcaciu si retur.
In rest, cel mai bine dau niste citate din conversatii:
"Cati polonezi sunt in refugiu [scara]?"/"Trei - punem cortul, ca-s periculosi". N-am gasit loc drept, am dormit in panta.
Custura Saratii, la final: Eu - "Anul asta mai vreau s-o fac o data". Bogdan - "Este locul in care nu voi mai veni niciodata"
Caldarea Caltunului: Bogdan - "Pai pana acum n-am fost de fapt decat in niste machete de munti"
Refugiul Caltun: discutie cu doua tipe si un tip din Israel: "Voi cu ce va ocupati?"/ "Suntem in armata, la tancuri. Acum suntem in permisie". Popi - "Nu 'teleg 'imic!"
Valea Porumbacului: Eu - "Ma ala e urs". Bogdan - "E drujba, mah...". Eu - "Urs sa faca ca masina de tuns iarba n-am auzit. Si nici englezi sa tunda gazonul pe munte n-am vazut"
Atat.

miercuri, 16 septembrie 2009

Tura Voina-Podragu-Caltun

Planuiesc sa plec in septembrie in tura urmatoare.
Traseul va fi Cabana Voina, Lacul Iezer, Varful Rosu, Muntele Oticu, Curmatura Bratilei (campare), Fereastra mare a Sambetei, Vistea Mare cu detur pe vf. Moldoveanu, cabana Podragu (campare), saua Capra, lacul si refugiul Caltun si coborare pe valea Paltinului in Transfagarasan.
Portiunea cea mai dificila este Voina-Podragu, cu o lungime de 45km.

marți, 1 septembrie 2009

marți, 7 iulie 2009

Scufundari la Tyulenovo, Yailata and more



In acest weekend (4-5iul 2009) am continuat impreuna cu Dan si Alex exploararea coastei de nord a Bulgariei. Zona prezinta interes din punct de vedere al scufundarilor de pe mal datorita falezei stancoase dintre cap Shabla si cap Kaliakra. Faleza are intre 3 si 50m inaltime si are putine locuri prin care se poate cobora liber pana la mare, si inca si mai putine prin care se poate cobora cu echipamentul scuba. Zona este bogata in izvoare sulfuroase si ape termale. Intr-unul din locurile de scufundare am gasit izvoare sulfuroase subacvatice care adunau in jur o fauna bogata. Intre Shabla si Tyulenovo marea a sapat in malul stancos grote partial submerse care formeaza mici galerii, la adancime mica. Grotele se numesc Marea si Mica pestera a focilor. Se pare ca pana prin 1970 in zona a trait o specie de foci, acum disparuta, care populau aceste grote. Adancimea maxima in apropierea falezei este de 8m. Pe masura ce te indepartezi de mal, fundul devine nisipos, fara sa castige in adancime mai mult de 1-2m. Intre Shabla si Tyulenovo am gasit trei locuri de intrare accesibile de care te poti apropia rezonabil cu masina pe drumurile de pamant din zona. Cel mai interesant este cel din care am intrat prin pasul gigantului, cu mica observatie ca inaltimea de la care am sarit era de peste 3m. Al doilea loc este in zona Kamen Briag, in apropierea rezervatiei arheologice Yaylata. Intr-adevar, in regiune s-au suprapus mai multe civilizatii, cele mai vechi vestigii fiind niste locuinte tracice sapate in piatra, si cele mai noi resturile unei cetati fortificate bizantine construita chiar pe marginea falezei. Faleza este mult mai inalta aici, ajungand la aproximativ 50m. Singurele doua poteci care coboara la baza falezei sunt abrupte si inguste, numai bune de escaladat dupa terminarea scufundarii cu echipamentul in spate. Dar si rasplata este pe masura. In zona relieful subacvatic este stancos, formand canioane si grote. Cele mai interesante sunt insa izvoarele sulfuroase. In apropierea lor creste o vegetetatie deasa de alge, intocmai ca o gradina de zarzavat punctata de multe coloane de bule de hidrogen sulfuros care ies din nisip. Acestea atrag multi pesti - in zona am vazut cel mai mare crab de pana acum (abdomen de aprox 15cm), populatii de stavrizi, hamsii si omniprezentii guvizi. Accesul in rezervatie costa 3 leva de persoana. Mai la nord exista statiunea Shabla, in care se ajunge din Sveti Nicola. La intrarea in statiune se plateste o taxa de 5leva. Mai jos pe drum, dupa parcarea principala, se ajunge cu masina deasupra unui mic golf, cu o plaja gratuita. Despre acest loc de scufundare am mai vorbit si intr-un post anterior, de anul trecut. Ce am descoperit in plus anul acesta este un pasaj pe sub una dintre stancile inalte al carei varf iese pana deasupra apei. Parcurgerea lui este o buna sursa de adrenalina, avand o lungime de aproximativ 10m, dar o inaltime care scade treptat de la 1m la 50cm. Astfel, in momentul in care m-am apropiat de iesire am simtit ca ma infig ca o pana intre doua scanduri si dau inutil din labe. Am rezolvat problema aranjand un pic buzunarele de lest ale vestei dupa care am razbatut in partea cealalta. Problema este aprecierea gresita a dimensiunilor sub apa, pasajul fiind de fapt mult mai ingust decat pare. Ca sa nu-mi sara "scafandrii tehnici" in cap, trebuie sa mentionez ca Alex era in spatele meu, in zona sensibil mai inalta a grotei, iar Dan de-abia astepta pe partea cealalta sa ma impinga gentil inapoi cu un picior in fata. In fine, al patrulea loc pe care l-am explorat in acest weekend a fost golful Bolata, chiar de langa cap Kaliakra. Golful ascunde o mica plaja si un dig unde am gasit turisti, pescari si un mic grup de scuba-invatacei cu impreuna instructorul, cu care am schimbat si cateva vorbe. Locul este ideal pentru o scufundare "de incalzire", cu intrare de pe plaja, o adancime maxima de 7m si un relief subacvatic stancos. Zona este cat de cat pazita de curenti de paravanul format de capul Kaliakra. Ca nota de avertizare, in cazul in care ajungeti aici nu incercati sa va apropiati nici pe la suprafata nici pe la fund de capul Kaliakra, deoarece prin zona trece un cablu subacvatic care pleaca de la o unitate de paza de frontiera, iar la mai putin de un km in larg trece senalul navigabil. In concluzie, a fost un weekend reusit, cu patru noi locuri de scufundari descoperite.

marți, 9 iunie 2009

Scufundari la Cap Shabla - Marea Neagra







Am plecat in weekendul trecut impreuna cu Dan si Alex in Bulgaria, cu scopul de a cauta locuri de scufundari pe coasta de nord. Din documentari, am reusit sa identificam farul Shabla si faleza dintre Shabla si Tyulenovo ca locuri excelente pentru scufundari. Prima scufundare a fost la farul Shabla, deoarece ne asteptam sa fie o scufundare de adancime. Conform descrierilor, platforma continentala avea o cadere brusca de la 4-8m la 25-27m, chiar in apropierea tarmului. Apa era foarte limpede cu o vizibilitate de 8-10m, dar primul contact cu ea ne-a adus si o surpriza - pe 7iunie, apa avea 9-10grade la mal. Apoi a doua surpriza a fost curentul foarte puternic ce batea dinspre sud - sud vest. Cand spun curent puternic, inseamna, citandu-l pe Dan, ca daca infigeai un tarus in nisip te flutura ca pe steag. Am purces la scufundare contra curentului, inspre larg. Dupa cam 20min aerul era deja la jumatate. Intr-adevar, relieful cobora in trepte, mai intai la 10m, apoi la 12m, si apoi la 17m. La baza peretului de la 17m curentul crestea in intensitate, si vizibilitatea scadea drastic. Cum oricum aerul era aproape de jumatate, ne-am decis sa ne intoarcem. Speram sa fim in curent ca in autobuz la intoarcere, si sa privim de la geam frumosul. Dar n-a fost sa fie. Pardalnicul de curent urma un arc de cerc destul de strans, iar directia noastra de intoarcere tot impotriva lui a fost. Am iesit destul de aproape de locul de intrare, si am cazut lati dupa ce ne-am suit pe mal. Ne-am revenit pe baza de sandwichuri si eugenii.
Al doilea loc de scufundare pe care l-am gasit dupa ce am luat la pas faleza pana la Tyulenovo avea sa fie o surpriza extrem de placuta. Am facut in total trei scufundari acolo. In peretele de stanca se formeaza un golf, din care coboara niste trepte naturale de piatra pana in mare. Intrarea este relativ ferita si se poate face cu usurinta. Dupa ultima treapta, adancimea fundului este direct de 4-5m, acoperit cu pietris mare si nisip rugos, care nu se ridica in suspensie. Scufundarile le-am facut de-a lungul falezei, prin relieful stancos subacvatic. Adancimea medie este de 9-10m. La tot pasul ti se deschid crevase, grote, puturi care coboara pana la 11m, caverne de diferite dimensiuni, pentru explorarea fiind nevoie si de lanterna. Cea mai mare surpriza a fost descoperirea a doua epave de dimensiuni medii (aproximativ 2,5m inaltime si probabil 15-20m lungime). Intr-adevar, citisem despre locul numit "twin wreks" aflat in zona, dar nu prea visam sa il si descoperim.
Accesul in zona se face pe drumuri de pamant care se desprind din soseaua care leaga Shabla de Tyulenovo, paralela cu malul.

duminică, 31 mai 2009

Muntii Mehedintiului





In muntii Mehedintiului se ajunge prin cheile Cernei. Accesul se poate face via Drobeta Turnu Severin - Herculane, sau via Targu-Jiu - Baia de Arama. Recomand traseul prin Baia de Arama pentru peisajele de exceptie oferite de traseu la tot pasul. Valea Cernei desparte Muntii Cernei de Muntii Mehedintiului.
Recomand inceperea drumetiei cu Cheile Tasnei, cu acces pe la cabana Dumbrava. O data terminat urcusul de 1/2 de ora, peisajul se deschide brusc in spatele unei culmi stancoase, oferind o perspectiva monumentala asupra cheilor, de la nivelul stancilor de sus. In crapaturile din stanca creste pinul negru de Banat, specie protejata, si destul de spectaculoasa. Traseul continua cu un urcus domol, trecand prin doua poieni largi pline de energii pozitive. Marcajele sunt din ce in ce mai rare, disparand complet la un moment dat. Nu recomand urmarea traseului dunga rosie neinsotiti de un cunoscator, sau fara un gps adecvat, tocmai din aceste motive. Traseul rataceste prin padure, iar poteca dispare la un moment dat. Pentru a ajunge in creasta si apoi in crovuri, trebuie sa incepi urcusul spre nord inca din caldarea glaciara ce se deschide spere moara de apa de dinaintea stanei mari din vale. De acolo, traseul continua de la sine, parcurgand cele trei crovuri.
Urmatoarele destinatii din zona vor fi crovurile, muntii Cernei si izvoarele Cernei. Sper sa revin curand cu descrieri.

miercuri, 15 aprilie 2009

Apartament Banu Manta



Tema de proiectare pot sa spun ca m-a uns la suflet in cazul acestei lucrari. Cerintele clientilor au fost: multa lumina, ferestre mari, rezolvari simple, linii drepte, spatii coerente, spatiu fluid si continuu, alb, lemn. Ce sa mai, am lucrat cu o placere asemanatoare cu cea de cand eram mic si primeam un set nou de Lego.

luni, 6 aprilie 2009

Sapte scari, Piatra Mare





Toata lumea stie sa ajunga la Sapte Scari. Dupa Timisul de Jos, faci dreapta spre Dambul Morii si ajungi in Canionul Sapte Scari. In ciuda faptului ca e un loc extrem de popular, nu inceteaza sa ma incante de fiecare data cand ajung aici.

luni, 2 februarie 2009

Showroom de finisaje


Tema de proiectare destul de dificila. A trebuit sa creez din materiale si finisaje un spatiu de expunere pentru materiale si finisaje.